ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13 RM. VÂLCEA

           La sudul Carpaţilor Meridionali, în bazinul mijlociu al Oltului, se află judeţul Vâlcea, cu o suprafaţă de 5,7 mii Km².
           Municipiul Râmnicu Valcea se află în zona colinara a Carpaţilor Meridionali, la o altitudine medie de 250 m, pe malul drept al râului Olt, la confluenta acestuia cu râul Olanesti şi este traversat de meridianul de 24°22'21" E si de paralela 45°07' N.       

 

 

 

 

 

 

 

 

          

           Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la distanţe aproape egale (cca. 20 km) de trei importante statiuni balneo-climaterice, frecventate de turisti din tara si strainatate: Calimanesti-Caciulata-Cozia, Baile Olanesti si Baile Govora. El se intinde pe o suprafata de 8.952 ha, din care 3.495,41 ha intravilan. Populatia la 01.07.2004 era de 111.497 persoane. Densitatea populatiei la aceeasi data era de 1.252,8 locuitori/km2.

        Istoric: Mircea cel Bătrân numea Râmnicul "Orașul domniei mele…", prima atestare documentară fiind la 20 mai 1388.

        Pe sub dealurile Capelei și Licurei si-au preumblat pasii Radu cel Mare, care a ctitorit Episcopia Ramnicului- Noului Severin, Patrascu cel Bun si fiul sau Mihai Viteazul, care au inaltat biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva, iar in vremea lui Matei Basarab se face podul peste Olt, precum si moara de hartie. In 1705, Antim Ivireanu, infiinta tipografia. Datorita acestui fapt istoricul N. Iorga numea Ramnicu Valcea "capitala tiparului romanesc". La 29 iulie 1848, pe locul actualului parc Zăvoi, ramnicenii au intonat, pentru prima oara intr-un cadru oficial, cantecul "Desteapta-te Romane!".

 

           În centrul orasului se afla biserica Bunei Vestiri. A fost capela curtii domnesti, inchisa intre zidurile de piatra ale incintei. Se crede ca edificiul a fost ridicat pe temelia unei zidiri mai vechi, cu contraforturi, in lungime de 222 m si inaltimi intre 5 si 6 m, fragment din vechiul zid de cetate al Ramnicului, cladita de Mircea cel Batran. Actualmente aici se afla Parcul Mircea cel Batran in centrul caruia este Casa Lahovari, construita in sec XVIII si cumparata de municipalitate pentru a fi folosita ca sediu al Primariei. Acum in acest imobil fiinteaza Clubul Copiilor.

           Muzeul de Arta se află în imobilul cu caracteristici de Renastere hispano-maura proiectat de arhitectul Simotta pentru familia Simian. Pinacoteca are in colectiile sale lucrari de Grigorescu, Petrascu, Pallady.

        SFÂNTA EPISCOPIE a RÂMNICULUI a fost infiintata la 1304 de Bogdan Voievod, frate cu Mircea cel Batran, iar in 1497 Radu cel Mare ii schimba denumirea. In 1737 a fost incendiata de turci, iar in 1847 un alt incendiu a ars-o din temelii si e rezidita in 1850, in timpul domniei lui Barbu Stirbei si pictata in interior de Ghorghe Tattarescu. Cladirea, solida, cu trei turle este simpla in aparenta. Usile sculptate dau grandoare. Are vitralii pictate cu mare rafinament. Din complexul Sfintei Episcopii face parte biserica Bolnita si Paraclisul, care are o arhitectura romaneasca si e de o frumusete aparte.

BISERICUȚA CETĂȚUIA

        In partea de nord a orasului Ramnicu Valcea, pe dealul Cetatuia, se afla bisericuta cu acelasi nume. Acest loc a ramas in constiinta localnicilor ca o scena a rafuielilor din Tara Romaneasca cu Radu de la Afumati. In timp ce se ascundea aici, impreuna cu fiul sau, au fost ucisi, in 1529. Legenda spune ca a existat un tunel care trecea pe sub raul Olt si iesea in comuna Goranu. Pictura interioara a bisericutei a fost realizata de Gheorghe Tattarescu.

BISERICA CUVIOASA PARASCHIVA

        Aceasta biserica este monument istoric. A fost construita intre anii 1554-1557, de Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazul in 1557, pe cand era ban al Craiovei. Turcii au deteriorat biserica. Dupa aceea fost lasata sa se ruineze intre 1738-1788, e reparata intre 1790-1844, 1895-1910.

 

 

 

PARCUL ZĂVOI ȘI PĂDUREA CAPELA

        

 

 

 

 

 

 

 

 

Parcul cel mare al orasului, "Zavoiul" se deschide ca o gradina cu salcii pletoase ce isi moaie varfurile, band din apa lacului. Cand calatorul se incumeta sa urce dealul “Capela”, treapta cu treapta, pe cararea ce coteste in fel si chip, printre arbori, arbusti, tufe si flori crescute la intamplare, atunci cunoaste si simte farmecul padurii de pe dealul Capela. De acolo poate admira intreaga maretie a orasului Ramnicu Valcea.

 

CASA CU FOIȘOR

        "… se mai păstrează azi o casa zvelta, cu pridvor înalt, sprijinit pe grinzi de lemn sculptate, si contraforti, si pivnita impodobita cu garlici si poarta zabrelita, dupa arhitectura caracteristica acestui colt de tara. Casa a fost durata de un om de bine la jumatatea veacului al XVIII-lea si s-a numit mult timp “casa papistaseasca”. In ea a locuit o vreme Anton Pann."

        Casa cu foișor a fost mutata prin tanslatie, pentru a face loc construirii unor blocuri. Acum se afla amplasata in apropiera parcului Zavoi, pe partea dreapta a strazii ce duce spre Olanesti.

        În partea de sud a orasului se gaseste Zona de agreement care cuprinde stranduri cu apa  sarata si normala, terenuri de tennis, baschet, volei, bungalow-uri, restaurant, Gradina Zoologica.

Despre Râmnic